întunec

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology 1

[edit]

From întuneca.

Verb

[edit]

întunec

  1. first-person singular present indicative/subjunctive of întuneca

Etymology 2

[edit]

From întuneca.

Noun

[edit]

întunec n (plural întunecuri)

  1. pitch-black, obscurity
Declension
[edit]