abținut
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From abține.
Noun
[edit]abținut n (plural abținuturi)
Declension
[edit]Declension of abținut
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) abținut | abținutul | (niște) abținuturi | abținuturile |
| genitive/dative | (unui) abținut | abținutului | (unor) abținuturi | abținuturilor |
| vocative | abținutule | abținuturilor | ||