abjudecare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
abjudecare f (plural abjudecări)
Declension[edit]
Declension of abjudecare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) abjudecare | abjudecarea | (niște) abjudecări | abjudecările |
genitive/dative | (unei) abjudecări | abjudecării | (unor) abjudecări | abjudecărilor |
vocative | abjudecare, abjudecareo | abjudecărilor |